Bullying psihologic tolerat? Cazul Gabrielei Irimia reapare în atenția redacției

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

În contextul actual al educației, în care mediul școlar trebuie să asigure nu doar transmiterea de cunoștințe, ci și protecția emoțională a elevilor, orice semnal privind posibile forme de bullying necesită o investigație atentă și o reacție instituțională clară. Protejarea drepturilor copiilor și asigurarea unui climat educațional sănătos sunt elemente fundamentale care impun răspunsuri structurate și transparente din partea instituțiilor implicate.

Investigația realizată asupra cazului semnalat în cadrul unei clase de a III-a de la Questfield Pipera, scoate în evidență o serie de acuzații formulate de părinți cu privire la un posibil abuz psihologic și lipsă de supraveghere adecvată, atribuindu-le învățătoarei Gabriela Irimia. Această anchetă urmărește să documenteze situația conform datelor și declarațiilor disponibile, fără a emite judecăți de valoare sau concluzii definitive.

Contextul educațional și discrepanțele semnalate

Școlile private din România sunt adesea percepute ca oferind un nivel superior de educație, cu clase restrânse, supraveghere atentă și un mediu sigur, în concordanță cu investițiile financiare făcute de părinți. Cu toate acestea, conform relatărilor unor părinți ai elevilor de la Questfield International College, realitatea dintr-o clasă de a III-a ar contrazice aceste așteptări. Aceștia susțin că elevii se confruntă cu un climat educațional toxic, marcat de abuzuri psihologice și lipsă de supraveghere constantă.

Semnale timpurii și efectele asupra elevilor

Documentele puse la dispoziția redacției arată că primele semne de alarmă au fost identificate în momentul în care copiii au început să manifeste frică, confuzie și demotivare la revenirea acasă după ore. Părinții au raportat că, în timpul orelor, învățătoarea Gabriela Irimia nu asigura desfășurarea continuă a activităților educaționale și nici supravegherea efectivă a clasei. Mai mult, un elev ar fi fost desemnat să raporteze comportamentul colegilor și situațiile din clasă, fapt care, potrivit părinților, a condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia în rândul colegilor, fiind etichetat drept „paracios”.

Blocajul comunicării între părinți și cadrele didactice

Pe măsură ce părinții au încercat să aducă aceste aspecte în atenția școlii, relația cu învățătoarea a devenit tot mai tensionată, conform declarațiilor. Orice observație a fost percepută ca un atac personal, iar dialogul constructiv a fost înlocuit de confruntări verbale. Lipsa unui dialog deschis a afectat în mod semnificativ încrederea între familii și instituție, element considerat esențial pentru buna desfășurare a procesului educațional.

Calitatea procesului educațional și rezultatele obținute

Pe lângă aspectele legate de climatul emoțional, părinții au reclamat și un nivel educațional sub așteptări. Conform datelor disponibile, rezultatele obținute la testele naționale din anul precedent pentru clasa în cauză sunt descrise ca fiind mult sub nivelul mediu, cu puțini elevi care ating standardele minimale. Această situație ridică întrebări privind eficiența metodei de predare și supravegherea exercitată în clasă.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra comportamentului în clasă

Potrivit părinților, orele ar fi fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi au fost ignorate, ceea ce a contribuit la un mediu haotic. Limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit, astfel, o constantă în desfășurarea activităților educaționale, fapt ce poate afecta negativ dezvoltarea socială și emoțională a copiilor.

Pedepsele aplicate și forma lor percepută

Reclamațiile indică faptul că au fost aplicate pedepse considerate arbitrare de către părinți, precum privarea de pauze sau izolarea copiilor fără explicații pedagogice clare. Astfel de practici sunt interpretate ca forme de abuz psihologic, cu potențiale efecte negative asupra stimei de sine și bunăstării emoționale a elevilor.

Manipularea psihologică și impactul asupra încrederii copiilor

Un alt aspect semnalat este utilizarea unor formule de comunicare percepute ca manipulative, care ar determina copiii să își nege propriile percepții și experiențe. Aceste situații, descrise de părinți, pot conduce la pierderea încrederii în sine și la dificultăți în relaționarea socială.

Precedente și solicitările părinților pentru intervenții

Conform documentelor și corespondenței analizate, situația nu pare să fie un caz izolat. Există mențiuni privind alte cazuri anterioare în aceeași instituție, unde părinții au decis retragerea copiilor din cauza unui mediu perceput ca toxic. Pentru prevenirea unor situații similare, aceștia solicită:

Evaluări periodice ale cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
Supraveghere reală și constantă a orelor;
Training obligatoriu în psihologia copilului pentru cadrele didactice;
Proceduri clare și transparente pentru sesizarea abuzurilor;
Toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.

Răspunsul instituțional și lipsa reacțiilor publice

În urma solicitărilor adresate conducerii Questfield International College, nu a fost primit niciun răspuns oficial până la data publicării acestui material. Nu există informații publice privind aplicarea unor măsuri disciplinare, evaluări interne sau alte intervenții documentate ca urmare a sesizărilor primite. De asemenea, nu a fost comunicată o evaluare psihologică sau pedagogică a climatului din clasa vizată.

Întrebările adresate conducerii cu privire la mecanismele de protecție împotriva stigmatizării, modalitățile de gestionare a relației cu părinții și asigurarea unui tratament egal pentru toți elevii rămân fără răspuns oficial. Situația ridică astfel probleme privind transparența și responsabilitatea instituțională.

Concluzii preliminare și necesitatea unei abordări transparente

Cazul semnalat în cadrul investigației documentate ridică întrebări importante despre modul în care unele școli private gestionează situațiile de potențial abuz psihologic și asigură protecția elevilor. În absența unor răspunsuri oficiale și măsuri transparente, suspiciunile privind un climat educațional toxic persistă, iar drepturile copiilor par a fi vulnerabile.

Este esențial ca instituțiile educaționale să își asume responsabilitatea și să implementeze proceduri clare care să prevină și să sancționeze astfel de situații, pentru a garanta un mediu școlar sigur și propice dezvoltării armonioase a elevilor.